Ilie Gîrneț: Patrimoniul care ne unește - cum a fost salvată fosta sucursală a Băncii Naționale a României de la Cahul prin efortul comun

Ani la rând, trecând zilnic spre cursurile de istorie pe care le predau elevilor de la Colegiul „Iulia Hasdeu”, am privit cu strângere de inimă cum această structură monumentală din 1939 intra într-o degradare fizică profundă. O clădire, realizată după planurile genialului arhitect român Radu Dudescu, risca să devină o victimă a nepăsării sau a intereselor imobiliare private. În vara anului 2025, pericolul a devenit iminent: gigantul bancar MAIB a contestat în instanță legalitatea includerii imobilului în Registrul monumentelor de importanță locală. A fost momentul în care am înțeles că o comunitate care își pierde trecutul nu își poate construi viitorul. În calitate de profesor de istorie, nu puteam rămâne un simplu spectator la demolarea identității noastre urbane. Împreună cu echipa Consiliul Local de Transparență (CLT) Cahul am pornit o bătălie pentru salvarea clădirii.

Cronologia unei mobilizări fără precedent. Pentru a înțelege cum am ajuns la victoria istorică de astăzi, trebuie să privim în urmă, la firul roșu al unei mobilizări civice exemplare care a durat doi ani. Totul a început formal la 15 martie 2024. Atunci, CLT Cahul a înregistrat Demersul nr. 13-2024, adresat Primăriei, Consiliului Raional și Ministerului Culturii, prin care solicitam oficial actualizarea Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Răspunsul instituțional a venit rapid: pe 25 aprilie 2024, prin Dispoziția nr. 234, a fost constituită Comisia municipală pentru evidența și întreținerea monumentelor, structură în care CLT este reprezentată direct prin președintele său, Vladimir Lîsenco.

Grație lucrărilor Comisiei municipale, la 13 martie 2025, prin Decizia 3/11 a Consiliului Municipal Cahul, clădirea de pe Ioan Vodă cel Cumplit 75 a fost inclusă oficial în Registrul monumentelor de importanță locală. Părea un succes garantat, însă adevărata criză abia începea. La 19 iunie 2025, am aflat cu stupoare din Decizia 5/25 a Consiliului Municipal că instituția MAIB a contestat în contencios administrativ Decizia 3/11. Clădirea se afla în pericol iminent de a fi lăsată pradă demolării sau modificărilor comerciale care i-ar fi distrus complet valoarea de patrimoniu.

Reacția CLT Cahul, în care m-am implicat activ cu toate cunoștințele și energia mea profesională, a fost imediată. La 15 august 2025, am lansat un Apel Public către Primăria Cahul, Ministerul Culturii și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM). Nu ne-am limitat la scrisori transmise prin poștă; am cerut prezența fizică a experților pe teren. Astfel, la 28 august 2025, inspectorii AIRM au sosit la Cahul, analizând clădirea pas cu pas alături de echipa CLT.

Detectivii istoriei: Importanța Arhivelor Naționale ale României. O mare problemă birocratică a apărut în momentul în care Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a solicitat dovezi concrete, de necontestat, care să ateste perioada exactă a construcției și a valorii istorice, arhitecturale. Arhivele din Republica Moldova, fragmentate de vicisitudinile secolului trecut și de perioada sovietică, nu ofereau documentația tehnică completă. Aici a intervenit rolul nostru de cercetători și istorici.

La 2 septembrie 2025, Secretariatul CLT Cahul a expediat solicitări de informații către două instituții din România: Arhivele Naționale ale României și Arhiva Băncii Naționale a României de la București. Răspunsul prompt la solicitarea CLT Cahul primit dincolo de Prut a fost cheia de boltă a întregului proces. Am reușit să obținem actele de proveniență și planurile originale de construcție din perioada 1938–1939. Aceste documente au demonstrat că edificiul din Cahul este o operă de artă proiectată de Radu Dudescu, arhitectul-șef al BNR din acea epocă, având clădiri „gemene” declarate deja monumente istorice în România (la Huși și Miercurea Ciuc).

Documentele de arhivă au fost trimise de urgență Ministerului Culturii Republicii Moldova și Muzeului Ținutului Cahul. Am reușit practic să restabilim „Certificatul de naștere al clădirii”. Impactul a fost unul major pentru argumentele juridice necesare demarării procedurilor juridice birocratice. La 3 octombrie 2025, în cadrul ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI), având în față dosarul complet consolidat de CLT și documentele din arhivele românești, s-a votat în unanimitate includerea clădirii în Registrul Monumentelor Republicii Moldova Ocrotite de Stat.

De ce este această victorie un model de transparență? Această succesiune rapidă de evenimente nu reprezintă doar o victorie administrativă, ci o demonstrație clară a modului în care funcționează conceptul de transparență decizională și democrație participativă. Adesea, cetățenii privesc deciziile guvernamentale sau locale ca pe niște procese îndepărtate, intangibile. Cazul salvării fostului sediu bancar din Cahul demonstrează exact contrariul: societatea civilă organizată poate schimba cursul istoriei locale atunci când folosește argumente științifice și pârghii legale care sunt la dispoziția oricărui cetățean.

Eforturile noastre, ale celor din Consiliul Local de Transparență Cahul, s-au conjugat perfect cu acțiunile Primăriei Municipiului Cahul, conduse de primarul Nicolae Dandiș. Presiunea publică legitimă și argumentele istorice solide pe care le-am furnizat au oferit autorităților locale un mandat puternic și o bază legală stabilă în negocierile cu MAIB. Această sinergie a culminat pe data de 28 noiembrie 2025, când Consiliul Municipal Cahul a aprobat Decizia istorică de alocare a resurselor financiare din bugetul local pentru procurarea clădirii de patrimoniu de pw Iona Vodă cel Cumplit 75. CLT Cahul a monitorizat și a salutat această decizie, insistând prin Demersul nr. 19-2025 ca toate procedurile financiare să respecte normele de maximă transparență.

Pasul decisiv la nivel legislativ național a fost făcut pe 26 decembrie 2025, când Ministerul Culturii a avizat pozitiv decizia CNMI, demarând oficial procesul de înscriere a clădirii în Registrul Național și elaborarea unui proiect de Lege în Parlamentul Republicii Moldova. De la o structură lăsată în paragină și contestată în instanțe, clădirea a devenit oficial un bun național protejat.

Dimensiunea educațională și unitatea comunității. În calitate de profesor, cel mai emoționant și valoros aspect al acestei campanii nu a fost strângerea de documente sau redactarea notificărilor juridice, ci impactul direct asupra tinerii generații din Cahul dar și comunității per ansamblu. La Colegiul „Iulia Hasdeu”, le vorbesc mereu elevilor mei despre cronicile istorice, despre domnitori, tratate de pace și monumente din cărți. Însă prin această acțiune, tinerii au înțeles că istoria se scrie și se apără în fiecare zi, cu acțiuni concrete.

La 31 octombrie 2025, CLT Cahul a organizat o ședință tematică extinsă care a adunat la aceeași masă societatea civilă, Administrația Publică Locală și comunitatea universitară. A fost un moment de cotitură. Participanții au înțeles că povestea acestei bănci interbelice este doar începutul. S-a decis crearea unui front comun permanent pentru identificarea, documentarea și salvarea altor clădiri istorice din sudul Moldovei, dar și pentru publicarea unor articole științifice de specialitate care să pună Cahulul pe harta turistică și culturală a regiunii.

Apel la acțiune pentru viitorul cultural al Cahulului. Fosta clădire BNR de pe strada Ioan Vodă cel Cumplit nr. 75 a fost salvată de la distrugere și a trecut în proprietatea publică a cahulenilor. Aceasta este o victorie majoră, dar ea marchează doar sfârșitul primei etape. Adevărata provocare abia acum începe: restaurarea edificiului conform planurilor originale recuperate din arhivele românești și redarea lui în circuitul cultural și social.

Acest imobil monumental nu trebuie să rămână un muzeu pustiu sau un sediu administrativ închis în spatele unor uși grele. Viziunea noastră, a celor care am luptat pentru salvarea lui, este ca acest spațiu să devină un centru cultural viu, o galerie de artă contemporană, un hub de inovație pentru tineri sau un spațiu expozițional dedicat istoriei sudului Basarabiei.

Povestea salvării acestei clădiri este dovada vie că patrimoniul este, cu adevărat, cel mai puternic element care ne unește. Când lăsăm la o parte interesele mărunte și ne punem în serviciul comunității – profesori, studenți, activiști civici și autorități locale – putem învinge chiar și cele mai mari obstacole juridice sau financiare. Am salvat zidurile; acum este timpul să le umplem de viață, cultură și viitor. Cahulul a demonstrat întregii țări că își respectă trecutul și că știe să-și protejeze comorile lăsate moștenire de înaintași.

Articol de opinie semnat de Ilie Gîrneț, Profesor de Istoria românilor și universală, IP Colegiul „Iulia Hașdeu” din Cahul, membru al Consiliului local de Transparență Cahul

–––––––

Informații suplimentare despre activitatea Consiliului Local de Transparență Cahul găsiți pe pagina de Facebook și pe contul Google Drive

Acest articol de opinie este produs cu suportul financiar al Uniunii Europene în cadrul proiectului INSPIRĂ Moldova. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „CLT Cahul – Vocea Cetățenilor în Guvernarea Locală”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#PIN2025