Alexandru Ghencea: Consultarea publică trebuie să ajungă la oameni, nu doar să fie anunțată

Alexandru Ghencea: Consultarea publică trebuie să ajungă la oameni, nu doar să fie anunțată

Posted on: 03 Sep, 2026

Una dintre condițiile unei administrații locale responsabile este capacitatea de a discuta deschis cu oamenii înainte de a lua decizii care îi afectează direct. Iar atunci când vorbim despre majorarea tarifelor la serviciile comunale, consultarea publică nu ar trebui să fie doar o etapă formală prevăzută de procedură.

Este o decizie care ajunge, până la urmă, în factura fiecăruia dintre noi.

În aprilie 2026, Primăria municipiului Cahul a inițiat consultările publice asupra proiectului privind ajustarea tarifelor pentru serviciile comunale prestate de ÎM Gospodăria Comunal-Locativă Cahul, iar ședința de consultare publică a fost stabilită pentru 30 aprilie.

Faptul că proiectul a fost supus consultării este un lucru necesar și pozitiv. Totuși, experiența acestui proces mi-a confirmat că există o diferență importantă între a anunța o consultare publică și a face tot posibilul ca oamenii să afle despre ea și să participe.

Anunțul a fost publicat pe pagina web a Primăriei. Dar câți locuitori ai municipiului verifică periodic rubrica dedicată consultărilor publice?

În opinia mea, pentru un subiect care afectează practic fiecare familie din Cahul, informarea trebuie să fie mult mai largă. Rețelele sociale, panourile informative din oraș, scările blocurilor locative, presa și emisiunile locale sunt canale prin care informația poate ajunge direct la oameni.

Nu toate proiectele de decizie necesită aceeași amploare a informării. Dar atunci când o decizie privește mii de consumatori și presupune cheltuieli suplimentare pentru populație, autoritatea trebuie să depună un efort suplimentar pentru a aduce discuția în comunitate.

O consultare reală înseamnă și acces la informații

Mai există însă o problemă pe care o consider chiar mai importantă: ce informații oferim cetățeanului atunci când îl invităm să participe?

În Raportul de analiză pe care am realizat-o asupra proiectului de decizie a Primărie de majorare a tarifelor am constatat că documentele prezentate publicului nu ofereau suficiente informații pentru a înțelege pe deplin necesitatea și amploarea majorării.

Nu era prezentată evoluția veniturilor și cheltuielilor ÎM GCL Cahul pentru ultimii ani, nivelul datoriilor sau gradul de colectare a plăților. Lipsea o comparație clară între tarifele existente și cele propuse și nu era estimat concret impactul lunar asupra gospodăriilor.

Pentru mine, întrebarea este simplă: cum poate un cetățean să spună dacă o majorare este justificată, dacă nu vede cifrele care au determinat-o?

Dacă unei familii i se cere să plătească mai mult, aceasta trebuie să poată înțelege de ce plătește mai mult, ce costuri au crescut și ce se va îmbunătăți în schimb.

Analiza anexelor tarifare a ridicat și alte întrebări. Pentru gestionarea deșeurilor erau prevăzute cheltuieli de aproximativ 13,7 milioane lei, peste care era aplicată o marjă de profit de 10%. În același timp, unele cheltuieli importante erau prezentate în categorii generale, precum „alte materiale și servicii” – peste 2,6 milioane lei, fără o explicație suficient de detaliată a structurii acestora.

Nu spun că tarifele nu trebuie ajustate atunci când există argumente economice reale. O întreprindere municipală trebuie să fie funcțională, să-și acopere costurile și să poată investi în servicii mai bune.

Dar o majorare trebuie demonstrată, nu doar anunțată. Transparența înseamnă să informezi, să explici și să asculți

Din punctul meu de vedere, aici este esența unei consultări publice adevărate.

Nu este suficient să publicăm un proiect de decizie și să invităm oamenii la o ședință. Cetățeanului trebuie să-i fie prezentată informația într-o formă simplă și ușor de verificat: cât plătește astăzi, cât va plăti după majorare, cu cât crește tariful în lei și procente, care sunt costurile ce justifică această creștere și ce rezultate concrete sunt așteptate.

La fel de important este ce se întâmplă după consultare. Oamenii trebuie să poată vedea ce recomandări au fost formulate, care dintre ele au fost acceptate, care au fost respinse și din ce motive. Raportul meu recomandă expres publicarea unei asemenea sinteze a consultărilor.

Cred că transparența poate fi rezumată prin trei lucruri: să informezi, să explici și să asculți.

Dacă lipsește unul dintre ele, consultarea riscă să rămână doar o formalitate.

Deciziile importante trebuie discutate cu comunitatea

Cazul tarifelor ÎM GCL Cahul trebuie privit, în opinia mea, ca o experiență din care putem învăța.

Pentru viitor, atunci când discutăm despre tarife, buget local, infrastructură, patrimoniu municipal, urbanism sau alte probleme care afectează o mare parte a populației, consultările trebuie organizate astfel încât informația să ajungă la cât mai mulți locuitori, iar aceștia să dispună de date suficiente pentru a formula o opinie argumentată.

O participare mai largă nu slăbește autoritatea administrației locale. Dimpotrivă, poate conduce la decizii mai bine fundamentate și poate crește încrederea dintre cetățean și autoritate.

Eu cred că locuitorii municipiului Cahul nu trebuie priviți doar ca beneficiari ai serviciilor publice sau ca plătitori ai facturilor. Ei trebuie să fie parteneri în luarea deciziilor care privesc comunitatea.

Consultarea publică nu înseamnă doar să publici un anunț. Înseamnă să faci în așa fel încât oamenii să afle, să înțeleagă, să poată întreba și, mai ales, să aibă posibilitatea reală de a influența o decizie înainte ca aceasta să fie luată.

---

Articol de opinie semnat de Alexandru Ghencea, expert politici economice și concurențiale, membru al Consiliului local de Transparență Cahul

Informații suplimentare despre activitatea Consiliului Local de Transparență Cahul găsiți pe pagina de Facebook și pe contul Google Drive

Acest articol de opinie este produs cu suportul financiar al Uniunii Europene în cadrul proiectului INSPIRĂ Moldova. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „CLT Cahul – Vocea Cetățenilor în Guvernarea Locală”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#PIN2025